12 iunie 2024

Apel la unitate suveranistă

Pentru cine mai poate să spere, pentru cine mai vrea să creadă: apel la unitate pentru o Românie suverană, pentru o A TREIA REPUBLICĂ!

Această postare nu e pentru oricine. E doar pentru acei puțini dintre noi care, înțelegând și acceptând realitatea, pot totuși să mai spere și vor să mai creadă. Personal… mă străduiesc din răsputeri să mă număr printre aceștia, căci, dincolo de succesul pe persoană fizică a unor lideri politici - pe care îi și felicit sincer pe această cale, nu pot să nu constat dezastrul electoral al mișcării patriotice și suveraniste din România. Da, a fost un dezastru - să fii votat de doar 20% din electorat după ororile plandemiei și dezastrul iminent din Ucraina, asta înseamnă un dezastru. Nu voi comenta aici și acum nici cauzele și nici responsabilitățile dezastrului. Nu acum, căci acum vreau să cred că încă nu e totul terminat, că generația noastră nu a eșuat.

Acum mă încăpățânez să sper și să cred că se mai poate face ceva!

Și de aceea vă propun ca, în al 12-lea ceas, să ne adunăm toți împreună - „auriști”, „șoșocari”, „cpniști”, „țărăniști”, „patrioți”, „naționaliști” - în jurul unui proiect unic pentru a da o șansă României, pentru a pregăti alegerile din toamnă.

Proiectul pe care vi-l propun este CONSTITUȚIA SUVERANITĂȚII - A TREIA REPUBLICĂ, proiectul legislativ de modificare a constituției care a fost publicat vineri, 7 iunie 2024, în Monitorul Oficial nr. 531, pe care îl puteți găsi aici: http://www.monitoruljuridic.ro/act/ini-iativ-legislativ-din-7-iunie-2024-a-cet-enilor-potrivit-legii-nr-189-1999-emitent-comitetul-de-ini-iativ-legislativ-283827.html.

Avem nevoie de 500.000 de semnături pe care trebuie să le strângem în următoarele 4 luni (ultimele 2 luni fiind rezervate pentru îndeplinirea formalităților) pentru a trimite în Parlament acest proiect care va schimba România din temelii, fapt confirmat deja de noroiul cu care a fost întâmpinat acest proiect de presă sistemist-globalistă. Dar, dincolo de reformarea profundă a României adusă de cele 50 de modificări propuse a fi făcute în Constituția României, acest proiect poate fi ocazia ultimă de a ne strânge împreună pentru ultimul asalt pe care trebuie să îl pregătim pentru această toamnă, un asalt în care vor conta prea puțin numele și orgoliile personale și în care doar principiile și valorile care ne unesc vor putea face diferența.

De aceea vă invit pe toți să deveniți parte în acest ultim efort și să vă înscrieți ca voluntari în următoarele zile la https://www.constitutiasuveranitatii.ro/deveniti-voluntar/. În situația în care vom fi suficient de mulți voluntari, proiectul nostru va avea o șansă… și împreună vom putea continua să credem și să sperăm!

Și avem de ce și pentru ce să ne strângem împreună în acest colosal efort colectiv pe care suntem datori să îl facem, căci așa ne luptăm pentru:

1. întărirea și garantarea drepturilor cetățeanului (vor fi modificate și completate articolele 1, 19, 21, 22, 23, 24, 27, 28, 34, 44 și 48 din Constituție), și anume:

- menționarea expresă a egalității celor trei puteri conferă acestora, în plus, o garanție constituțională, iar la nivelul cooperării între acestea excluderea oricărei tendințe, a unei posibile ierarhizări între ele;

- esența statului de drept este respectarea hotărârilor judecătorești; practica ultimilor ani și conduita celor chemați să respecte o hotărâre judecătorească a confirmat că este nevoie și de o consacrare constituțională a acestei obligații;

- în plan internațional, încă din anul 2004, se folosește expresia „optim și previzibil”; este mai actual și în concordanță cu realitatea legislației, cu aplicarea ei și cu disfuncționalitățile reale, respectiv volumul mare de lucru, lipsa de personal și logistică, legislația instabilă;

- interdicția de a supune cetățenii la tratamente medicale experimentale sau la orice fel de tratament medical fără consimțământul scris, complet și onest informat al pacientului.

- Protejarea identității sexuale dobândite la naștere a copiilor;

- Mandatul de arestare preventivă este emis de către judecătorul de drepturi și libertăți. Este important ca această măsură să fie luată numai de către un judecător al instanței competente material să judece fondul cauzei, evitându-se situația ca arestarea să fie dispusă de către un judecător de la o altă instanță, situată pe aceeași rază teritorială cu parchetul care formulează sesizarea, iar judecată să fie realizată de altă instanță (situație existentă în actualitatea judiciară). Dispozițiile în materie de arestare preventivă (inclusiv cele de competență) trebuie să fie reglementate constituțional, întrucât libertatea individuală se impune a fi protejată de arbitrariu la acest nivel;

- Interdicția monitorizării cetățeanului român fără încuviințarea prealabilă a instanței;

- Fără mențiunea expresă a sancționării de către lege, textul constituțional nu obligă la emiterea unor norme obligatorii care să prevină posibila utilizare a unor mijloace de probă obținute ilegal;

- Principiul egalității de arme între acuzare și apărare se impune cu necesitate, fiind o garanție a dreptului pârților la un proces echitabil, conform art.6 CEDO, garanție impusă ca o cerință obligatorie de instanța europeană, în toate cauzele finalizate prin condamnarea statului român;

- Trebuie luată în considerare garanția suplimentară a inviolabilității domiciliului, deoarece, uneori, percheziția este dispusă de tribunal într-o cauză pentru care competenta judecății în fond aparține curții de apel;

- S-a consacrat o practică care, în mod greșit a devenit regulă, de a se emite autorizații în faza actelor premergătoare, în condițiile în care pentru o garantare a drepturilor cetățenilor ar trebui impusă cerința începerii urmăririi penale. Nu de puține ori se apelează la legi speciale (Legea siguranței naționale) cu limite mai generoase în materie, cu referire la condițiile autorizării date de către judecător. În această ultimă ipoteză este eludat sistemul de repartizare aleatoriu, obligatoriu în toate celelalte cauze când se sesizează instanța, întrucât judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care emit mandatele de siguranță națională, sunt judecători ,,anume desemnați” nefiind supuși principiului repartizării aleatorii;

- Întărirea și garantarea dreptului la apărarea fără imixtiuni și condiționări din partea statului;

- Interdicția de a limita sau condiționa obținerea, deținerea și folosirea de orice monedă în numerar;

- Familia întemeiată pe căsătoria liber consimțită între doi oameni de sex opus, născuți bărbat și femeie;

- Dreptul persoanei de a se auto-determina și dezvolta în libertate conform liberului său arbitru;

- Interdicția de a se crește, a se scădea, a se perturba sau a să schimba integritatea individuală fizică sau mentală a persoanei prin mijloace tehnologice fără acordul acesteia;

2. limitarea puterii și a influenței asupra societății a serviciilor de informații (vor fi modificate și completate articolele 40, 116, 118, 119), și anume:

- membrii și foștii membri ai serviciilor de informații nu vor putea deține funcții publice numite sau alese pentru o perioadă de 5 ani de la încetarea exercitării acestor funcții;

- Serviciile de informații și cele asimilate acestora se vor organiza exclusiv în sistem civil, în condițiile legii, ceea ce însemnă demilitarizarea serviciilor de informații;

- Numirea șefilor serviciilor de informații va fi făcută de către Parlament în ședință comună a celor două camere;

3. mărirea puterii Parlamentului (vor fi modificate și completate articolele 62, 65, 72, 74, 75, 108, 115, 118, 119 și 146), și anume:

- Întărirea democrației și creșterea reprezentativității Parlamentului prin impunerea la nivel Constituțional a unui prag electoral de 1% pentru intrarea în Parlament;

- Parlamentul va desemna Procurorul General și Procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

- Opinăm pentru eliminarea tezei finale cu privire la revocarea de către Camera a măsurii luate în caz de infracțiune flagrantă. Imixtiunea Camerelor, de revocare a acestor măsuri în cursul unui proces penal, aduce atingere principiului separației puterilor în stat și independenței justiției;

- Scăderea numărului de semnături necesare pentru o inițiativa legislativă cetățenească de la 100.000 la 30.000 de semnături;

- Eliminarea adoptării tacite a legilor;

- Limitarea delegării legislative a executivului;

- Dreptul exclusiv al Parlamentului de a da acordul prealabil pentru ca, pe timp de pace, trupe străine să intre, staționeze sau să desfășoare operațiuni pe teritoriul României;

- Includerea în CSAT a șefilor celor două Camere ale Parlamentului;

- Scăderea numărului de parlamentari care pot sesiza CCR de la 50 la 20 de deputați și, respectiv, de la 25 la 10 senatori;

4. diminuarea puterii Președintelui (vor fi modificate și completate articolele 83, 90, 94, 103, 142), și anume:

- scăderea mandatului Președintelui de la 5 la 4 ani;

- Limitarea dreptului Președintelui de a organiza referendumuri;

- Președintele va acorda gradele de mareșal, de general și de amiral numai cu avizul conform al comisiilor de specialitate ale Parlamentului;

- Obligarea Președintelui să desemneze candidat la funcția de Prim Ministru pe candidatul desemnat de către partidul care are cel mai mare număr de parlamentari;

- Președintele nu va mai desemna judecători la CCR;

5. întărirea și garantarea independenței justiției (vor fi modificate și completate articolele 124, 125, 126, 132, 133, 134, 146 și 147) și anume:

- Creșterea controlului administrativ la nivelul instanțelor prin sporirea puterii președinților de instanță (evaluarea, desemnarea pentru celelalte funcții de conducere, delegare, detașare, transfer)reprezintă un pericol evident pentru independența judecătorilor, independență care trebuie garantată până la cel mai înalt nivel;

- Neimplicarea și neapartenența judecătorilor la serviciile secrete, dar și în asociațiile și societățile oculte, secrete, discrete, este obligatorie;

- Excluderea factorului politic de la numirea în funcție a judecătorilor, respectiv a Președintelui României; se impune regândirea acestui mecanism în condițiile în care propunerile de numire aparțin garantului independenței justiției, respectiv Consiliului Superior al Magistraților; pentru procurori propunerea de numire în funcție poate fi formulată de către Ministerul Public ale cărui atribuții sunt exercitate, în prezent, prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

- Pe lângă funcțiile didactice din învățământul superior, se impune garantarea prezenței judecătorilor și în funcțiile didactice de la Institutul Național al Magistraturii (care poate fi regândit, în viitor, ca fiind Institutul Național al Judecătorilor) și Școala Națională de Grefieri. În mod similar pot fi aduse completări și în ceea ce privește prezența procurilor și în funcțiile didactice de la Institutul Național al Magistraturii (care poate fi regândit, în viitor, ca fiind Institutul Național al Procurorilor) și Școala Națională de Grefieri;

- Independența justiției poate fi garantată doar de judecători, întrucât doar aceștia se bucură de o independență reală. De aceea se impune regândirea la nivel constituțional a autorității care aduce garanții de independență justiției și, astfel, consolidării statului de drept, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, din care nu vor mai face parte procurori;

- Consiliul Superior al Magistraturii poate avea în componența sa un număr maxim de 10 judecători aleși fiecare de adunările generale ale judecătorilor de la nivelul întregii țări, împrejurare ce ar fi în măsură să asigure o reprezentativitate deplină a celor aleși (care, de altfel, îi reprezintă pe toți judecătorii și nu doar pe cei de la nivelul instanței de unde provin). Se impune regândirea structurii numărului de judecători corespunzători fiecărei instanțe, în raport de numărul acestora și al judecătorilor, existent la nivel național;

- Durata mandatului membrilor se impune a fi regândită, întrucât perioadă de șase ani nu a adus totdeauna rezultatele cele mai bune, doar o consolidare a influențelor și excesului de putere;

- De asemenea, se impune a fi precizat expres, la nivel constituțional, faptul că mandatul președintelui Consiliului Superior al Judecătorilor are o durată de un an, că acest mandat de funcție de conducere nu poate fi nici prelungit, reînnoit sau supus unei alte ,,inovații juridice”;

- Prevederea referitoare la participarea Președintelui României la ședințele Consiliului, introdusă la revizuirea din 2003, se impune a fi abrogată;

- Se impun a fi înlăturate și readaptate normelor de procedură referitoare la hotărârile pronunțate de Consiliul Superior al Judecătorilor sub aspectul naturii lor juridice și al căii de atac;

- Curtea Constituțională va putea constata neconstituționalitatea unui tratat și ulterior ratificării;

- Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către judecători și procurori va constitui abatere disciplinară și se va sancționa în condiții stabilite printr-o lege organică;

6. apărarea și sporirea avuției naționale (vor fi modificate și completate articolele 116, 136, 140), și anume:

- Bugete minimale și maximale stabilite prin constituție: 6% - educație, 9% - sănătate, 2% - apărare pe timp de pace.

- Funcțiile publice numite, sau funcțiile și calitățile pentru care se realizează desemnare directă vor fi ocupate pentru maxim 2 mandate de maxim 4 ani;

- Redevențele datorate pentru contractele de concesiune se vor actualiza la nivelul prețurilor practicate în Uniunea Europeană din cinci în cinci ani;

- Curtea de Conturi va controla modul de gestionare a resurselor publice și va raporta Parlamentului cel puțin o dată pe an cele constatate, Raportul fiind public;

7. întărirea democrației, garantarea suveranității naționale și apărarea Supremației Constituției și a interesului suveran al poporului în derularea relațiilor internaționale (vor fi modificate și completate articolele 70, 97, 120, 148 și 149) și anume:

- Posibilitatea demiterii prin referendum a aleșilor prin vot direct: Președinte, parlamentari, primari și președinți de consilii județene

- îndeplinirea obligațiilor luate de România prin tratate doar cu respectarea Constituției României și în interesul superior și suveran al poporului român;

- Aderarea și retragerea României din organismele și alianțele internaționale se va face doar prin lege adoptată prin decizia suverană a poporului român exprimată prin referendum.

Doar de noi depinde soarta noastră și a copiilor noștri, viitorul României!

Mai puteți să credeți și să sperați că împreună putem schimba ceva?

Caută postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor, iar această însemnare nu are fotografie din care adresa să poată fi refăcută. Butonul de mai sus deschide direct căutarea după o frază din text, pe pagina autorului.

Temă: Despre legile de care avem nevoie · Subtemă: Despre Constituția Suveranității