1 februarie 2023

Despre nevoia de un Parlament puternic

Creșterea puterii Parlamentului, ca „organ reprezentativ suprem al poporului român” - așa cum stabilește art. 61 CR, reprezintă singura posibilitate a poporului român de a ieși din actualul marasm, de a combate metastaza securistică și de a-și exercita suveranitatea națională.

Este efectiv #SinguraSoluție!

De aceea în proiectul de #RevizuireaConstituției intitulat #ConstituțiaSuveranității au fost efectuate nu mai puțin de 13 modificări la 7 dintre articolele din actuala Constituție având ca unic scop creșterea puterii Parlamentului în statul român. Știu, să vorbești despre Parlament și creșterea puterii acestuia este un subiect foarte puțin popular, la fel de puțin popular ca și instituția Parlamentului însăși. Dar trebui să spun clar un lucru: lipsa de popularitate este tot un efect al lucrăturii Castei Securiștilor, care, pe de-o parte discreditează această constant atât prin presa „independentă” sau prin acțiuni de propagandă concertate (vă amintiți diabolizarea la care Petrov a supus parlamentul?!?) cât și prin acțiunile unor parlamentari mai mult sau mai puțin „înstelați” care lucrează prin acțiunile sau inacțiunile lor direct pentru distrugerea prestigiului forului suprem al poporului român.

Cert este un singur lucru: cu cât e mai slab Parlamentul, cu atât dictatura personificată a Sistemului se va accentua. Și încă o remarcă… ceea ce definește o democrație nu este popularitatea și puterea președintelui sau a unei/unor instituții de forță ale statului cum sunt armata sau pompierii. Președinți și instituții de forță puternice au și cele mai dure dictaturi din lume… Când spuneți Coreea de Nord ce vă vine în minte?

Iată de ce, cu orice preț, cu orice risc, că ne place sau nu, Parlamentul este instituția care trebuie întărită, care trebuie să devină omnipotentă în România.

Azi voi vorbi pe scurt despre ultimele 3 modificări (una dintre acestea fiind deja comentată cu prilejul discuției pe marginea necesității demilitarizării serviciilor de informații).

Prima dintre aceste modificări privește modificarea art 119 din CR și introducerea unui alineat care va dispune introducerea în Consiliul Suprem de Apărare a Președinților celor două camere ale Parlamentului. În prezent, din CSAT fac parte „de drept președintele, primul ministru, ministrul apărării, ministrul justiției și șefii serviciilor de informații.” Adică puterea executivă stăpânii săi de facto - serviciile de informații, ceea ce am numit Casta Securiștilor. Acest monopol poate și trebuie spart prin introducerea reprezentanților celor două camere ale Parlamentului printre membrii de drept ai CSAT-ului.

Această măsură, alături de desemnarea tot direct de către Parlament a șefilor serviciilor de informații și demilitarizarea acestor servicii, constituie premizele „desecurizării” societății românești. Fără nici-un risc de a exagera, aceste măsuri ar constitui prima și adevărata Revoluție din România.

A doua modificare despre care vorbim azi este adusă alineatului 1 literele a-d din articolul 146 CR, care deși reglementează atribuțiile Curții Constituționale, modificările propuse sunt de natură a întări odată în plus puterea Parlamentului și, implicit, democrația și suveranitatea națională.

Astfel, o măsură esențială pentru sporirea puterii parlamentului și diminuarea influenței Sistemului în statul român o constituie scăderea numărului de parlamentari necesar pentru a sesiza Curtea Constituțională cu privire la posibila neconstituționalitate a legilor, tratatelor, regulamentelor parlamentului dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență (neconstituționalitatea acestor două ultime acte normative neputând fi sesizată deloc de către parlamentari în acest moment).

În concret, scăderea numărului de parlamentari necesar pentru sesizarea CCR pentru un control a priori de constituționalitate de la 50 de deputați (cum este prevăzut în actuala Constituție) la 20 de deputați (în propunerea noastră) și respectiv de la 25 de senatori la 10 senatori, ar constitui garanția unui control eficient al constituționalității actelor normative adoptate atât de Parlament, cât și de Guvern. Iar dacă scăderea numărului de parlamentari pentru atacarea la CCR a actelor normative va fi atât o garanție că opoziția parlamentară va putea în mod efectiv și eficient supune legile unui control de constituționalitate, supunerea și ordonațelor și ordonanțelor de urgență aceluiași regim de control în urma unor posibile sesizări făcute de parlamentari (și nu doar de către Avocatul Poporului sau de instanțele de judecată sau de arbitraj comercial) va face ca actele normative adoptate de executiv să se supună în mod efectiv acelorași reguli și rigori cu cele adoptate de Parlament, ceea ce ar însemna o revenire la normalitate. Cu alte cuvinte, executivul, Guvernul, după 33 de ani își va pierde privilegiile nejustificate pe care le are în raport cu puterea legislativă, puterea care reprezintă cel mai fidel interesele poporului.

Propunând toate aceste modificări legii fundamentale din România încercăm să aducem în discuție necesitatea transformării României dintr-o republică semiprezidențială, o republică în care un singur om, Președintele, are o poziție determinantă în stat și o poziție dominantă în raport cu puterile statului, într-o republică semi-parlamentară, o republică în care, deși vom continua să ne alegem direct Președintele, puterea efectivă și preeminentă urmează să revină Parlamentului.

Știu, îmi veți spune „Parlamentul nu e popular”! Sau, „uită-te la parlamentarii de azi”. Știu… dar asta e doar efectul modului defectuos în care a fost proiectată arhitectura instituțională și statală de către prezenta Constituție.

De aceea răspunsul meu este unul simplu: până când nu vom conștientiza importanța fundamentală a Parlamentului și nu îi vom da preeminență pe care acesta o merită, nu vom trăi în democrație!

Mai mult, atâta vreme cât vom pune accentul pe Președinte și pe alegerea acestuia și vom lăsa hățurile statului în mâinile unui singur om, nu putem să avem pretenția nici că suntem „democrați”, dar nici măcar că interesele noastre sunt reprezentate. Nu mă credeți? Amintiți-vă numele Președinților pe care poporul i-a ales și ce au făcut ei pentru popor.

De aceea trebuie să avem curajul să discutăm deschis, fără ocolișuri, și să căutăm împreună soluții. Noi! Nu ei!

De aceea vă rugăm să vă implicați și Dvs. în această dezbatere atât de necesară (NU UITAȚI - pe 08.02.2023 ne vedem la Cafeneaua pentru Națiune de la adresa Str Petru Cercel NR 1, Sector 4, București) și așteptăm comentariile și propunerile Dvs. la varianta pusă în dezbatere și propunerile Dvs de modificare a Constituției pe canalul Telegram https://t.me/+W-oH4Yyxi9pjNTE0.

Citiți toate modificările (de până acum) propuse spre dezbatere accesând https://t.me/DanMVChiticNecenzurat/2018.

#PentruNațiune

#PânăLaCapăt

#ScriemÎmpreună

#ConstituțiaPentruNațiune

#aTreiaRepublică!

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Temă: Despre legile de care avem nevoie · Subtemă: Despre demilitarizarea serviciilor