27 august 2021
Legea, publicată fragment cu fragment
Începând de azi voi publica aici fragmente din #LegeaSuveranității și din Expunerea de motive a acesteia.
După 8 luni de consultări și lucru în comun la acest proiect de lege, după 20 de de versiuni și zeci de ore de discuții, acesta este rezultatul muncii noastre:
Proiect de lege: “Legea suveranității -
Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”
(Preambul)
Plecând de la principiul constituțional conform căruia suveranitatea națională aparține poporului român, dar și de la nevoia implicării sporite a cetățeanului român în procesul decizional și legislativ prin implementarea principiului democrației participative, prin exercitarea dreptului de inițiativă legislativă de către cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, cu respectarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative raportat la prevederile art. 74 alineatul (1) din Constituția României, republicată,
pornind de la necesitatea adoptării unei legi care să garanteze și să întărească suveranitatea statului român reglementată de articolul 1 alineatul (1) din Constituția României, republicată, prin implementarea unor măsuri necesare și urgente în diferite domenii care sunt de natură a afecta suveranitatea națională, înțeleasă atât ca drept al națiunii la identitate și autodeterminare, cât și ca stare de drept conformă cu ordinea constituțională,
având în vedere necesitatea garantării și întăririi drepturilor fundamentale ale cetățeanului prin instituirea unor norme care să facă imposibilă limitarea, întârzierea sau evitarea controlului parlamentar al actelor normative care prevăd limitări, restrângeri sau condiționări ale unor drepturi și libertăți fundamentale, precum și necesitatea abrogării dispozițiilor legale în vigoare care fac posibile asemenea limitări neconstituționale,
ținând cont de indicațiile și concluziile Rezoluției Parlamentului European din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (2020/2790(RSP)) din statele membre, printre care și România,
dar și ținând cont de caracterul imperativ al Convenției europene pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicatiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicină, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, și Protocolul adițional la Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicatiile biologiei și medicinei, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998, ratificate prin Legea nr. 17 din 22 februarie 2001, și Convenția din 26 noiembrie 1968 asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 26 noiembrie 1968, precum și de necesitatea implementării directe și nemijlocite a acestor convenții în legislația națională, cu efectul interzicerii explicite și nediferențiate a obligativității administrării oricăror tratamente și/sau dispozitive medicale, precum și interzicerea oricărei forme de discriminare ca urmare a acceptării sau refuzului oricăror tratamente și/sau dispozitive medicale,
având în vedere că protejarea demnității umane are la bază ideea că omul este o ființă intelectual-morală înclinată să se autodetermine și să se dezvolte în libertate, dar și că demnitatea inalienabilă a omului constă tocmai în necesitatea de a-i fi respectat statutul de persoană responsabilă,
luând în considerare necesitatea întăririi stării de drept prin respectarea legalității și a constituționalității prin implementarea directă, nediscriminatorie și imediată a deciziilor Curții Constituționale, având în vedere în vedere necesitatea transparentizării procesului decizional al administrației prin publicarea tuturor actelor de interes general și punerea integrală și gratuită la dispoziția cetățenilor a acestora prin grija Monitorului Oficial al României, al garantării libertății de exprimare în mediul online, precum și nevoia unei reprezentări parlamentare a unui cât mai mare procent al cetățenilor români cu drept de vot,
luând în considerare situația ecologică dezastruoasă la nivel național, dar și diminuarea drastică a fondului forestier național cauzată de defrișările și tăierile rase masive și neraționale din ultimii 30 de ani, precum și necesitatea interzicerii exploatărilor abuzive și excesive a pădurilor în scopul reconstrucției și regenerării fondului forestier național, dar și nevoia interzicerii imediate și totale a exportului de masă lemnoasă neprelucrată precum și a importurilor de deșeuri,
ținând cont de obligația conservării avutului național, dar și de nevoia maximizării profitabilității exploatării bogățiilor aflate în proprietate publică pentru cetățeanul român, cu consecința incriminării oricăror fapte care au ca efect diminuarea bogăției naționale,
având în vedere gradul redus de transparență al procesului decizional în cadrul instituțiilor publice din România,
luând în considerare necesitatea apărării întregului teritoriu național de către întregul popor pe bază de voluntariat, precum și de nevoia achiziționării de echipamente militare noi, de ultimă generație, direct de la producător și exclusiv cu respectarea legislației naționale ce reglementează Offset-ul în domeniul achizițiilor militare,
ținând cont de deciziile Curții Constituționale în materia constituționalității unor dispoziții în materie penală și procesual penală, dar și în alte domenii sociale,
având în vedere că cele peste 100.000 de semnături ale cetățenilor în favoarea prezentei inițiative legislative constituie un argument viabil pentru respectarea voinței poporului român și a suveranității sale,
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
(...)
Expunere de motive
Secțiunea 1 – Titlul proiectului de act normativ
“Legea suveranității -
Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român“
Secțiunea a 2-a – Motivul emiterii actului normativ
Descrierea situației actuale
În ultimii ani, cu precădere în ultimul an și jumătate ulterior apariției virusului SARS-COV2, în legislația românească au fost adoptate o serie de norme care contravin, fie punctual, fie în ansamblul lor, spiritului și literei Constituției României, republicată. Această stare de fapt și de drept este de natură a afecta în mod grav și direct suveranitatea statului român reglementată de articolul 1, alineatul 1 din Constituție, suveranitatea fiind înțeleasă atât ca drept al națiunii la identitate și autodeterminare, cât și ca stare de drept conformă cu ordinea constituțională.
Reacția la situația de stres la care a fost supus statul și cetățeanul român ca urmare a apariției stării pandemice începând cu luna martie a anului 2020 și până în prezent, atât din punct de vedere economic, cât și social, a relevat o serie de disfuncționalități la nivelul instituțiilor statului român de natură a afecta în mod direct, fundamental și ireversibil suveranitatea națională.
Nu în ultimul rând, conform concluziilor Rezoluției Parlamentului European din 13 noiembrie 2020 referitoare la impactul măsurilor privind COVID-19 asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale (2020/2790(RSP)) rezultă că și în România s-a profitat de legislația lacunară care lasă loc unor derapaje periculoase pentru drepturile și libertățile cetățeanului român, pentru dezvoltarea durabilă economică și socială, dar și pentru coerența și corecta funcționare a instituțiilor de siguranță din România, lucru care a avut ca rezultat încălcarea drepturilor și libertăților constituționale.
Mai mult decât atât, în adoptarea măsurilor restrictive prin legi și acte normative pentru gestionarea situației de criză generate de pandemia de COVID-19, autoritățile din România nu au respectat niciodată principiul proporționalității cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al crizei, și nici principiul aplicării nediscriminatorii a respectivelor măsuri restrictive, principii expres reglementate de articolul 53 alineatul (2) din Constituția României în vederea restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Având în vedere cele de mai sus, rezultă necesitatea imediată a prezentei inițiative legislative în vederea remedierii situației descrise.
Soluția normală și imediată este legiferarea unei reglementări unice care să corecteze starea de drept descrisă anterior prin concentrarea și implementarea unor măsuri punctuale menite a consolida suveranitatea națională aparținând poporului român. Evoluțiile economice, sociale și politice interne și internaționale din ultimii ani au avut ca efect subminarea pronunțată a suveranității poporului român.
Suveranitatea populară reprezintă dreptul poporului de a-și decide singur viitorul și de a stabili prioritățile statului, organizarea și funcționarea acestuia, precum și dreptul poporului de a controla activitatea statului.
Conform articolului 2, alineatul (2) din Constituția României, republicată, ”Suveranitatea națională aparține poporului român...”
Realitatea la zi demonstrează că rigorile Constituției nu se mai regăsesc în calitatea vieții cetățenilor României.
Suprimarea suveranității populare și haosul existent în relațiile dintre cele trei puteri, legislativă, executivă și judecătorească, anulează conceptul de democrație constituțională și contribuie la invalidarea Contractului Social existent între popor și autoritățile sale.
Astfel, poporul român nu mai poate dispune suveran de resursele naturale, materiale și umane existente pe teritoriul țării, autoritățile instituie măsuri medicale abuzive împotriva propriilor cetățeni, procesul electoral este fraudat în mod sistematic, iar serviciile de informații nu mai sunt în slujba poporului român.
Din aceste motive, și nu în ultimul rând, pentru a reda poporului suveranitatea garantată prin Constituție au devenit necesare unele modificări legislative precum și introducerea unor noi norme legale prin care suveranitatea să fie reglementată și impusă mult mai explicit.
2. Schimbări preconizate
Legea Suveranității are ca unic obiect de reglementare restaurarea suveranității și a stării de drept, astfel cum sunt acestea prevăzute de articolul 1 alineatul 1 din Constituția României. Unicitatea reglementării în materia suveranității naționale este concretizată prin modificări ale unor reglementări în materii conexe, indispensabile realizării scopului urmărit.
Aceste modificări se constituie în mijloace prin care se consolidează suveranitatea și starea de drept în România. Proiectul legislativ pleacă de la rigoarea constituțională conform căreia suveranitatea aparține poporului român și că această se fundamentează pe patru piloni:
1) întărirea și garantarea drepturilor și libertăților cetățeanului, precum și a suveranității și siguranței statului român,
2) protejarea și asigurarea unui mediu sănătos care să permită dezvoltarea și traiul normal al cetățeanului,
3) maximizarea beneficiilor cetățeanului obținute de pe urma bogățiilor naturale ale țării și, în general, al mediului economic, văzute ca mijloace de dezvoltare socio-economice și
4) consolidarea sistemului național de apărare, sistem care urmează să fie eficientizat și subordonat exclusiv voinței poporului și având ca unic scop garantarea suveranității, independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale, cu respectarea dispozițiilor art. 118 din Constituția României.
(...)
VA URMA.
Post script:
Dacă sunteți de acord cu principiile promovate de Legea Suveranității înscrieți-vă ca voluntar în #ArmataSuveranității la http://VremSuveranitate.ro/ !
Vă rog, SHARE!
Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Comentarii
Spuneți-vă părerea. Comentariile apar imediat ce sunt aprobate.