28 iunie 2021

O țară de spectatori

Mulți români au venit de la sute de km sa vadă meciurile de la Euro. Meciuri în care nu a jucat însă România, “țară” care din punct de vedere fotbalistic nu mai este capabilă nici sa ofere organizatorilor băieți de mingii pentru Campionatul European dintre fotbaliștii noștri vedete doar în revistele de can-can.

Avem în schimb stadioane pe care da joace ei, cei pe care ii acceptăm ca ne sunt superiori, stadioane construite însă cu mâna de lucru din Orientul îndepărtat.

Dar românul nu se simte umilit. Nu se simte, punct. Tot așa cum nu se simte când e spectator în propria țară la toate mojiciile și umilințele imaginabile pe care le suporta impasibil zi de zi.

Căci noi ne-am obișnuit sa fim spectatori pasivi nu doar la istorie, ci și la propria viața. Nu doar ca nu ne simțim revoltați (așa, din tribune) atunci când un nimeni, dar gradat CIA, vine și ne spune cum sa ne organizam justiția, cum și cine sa ne exploateze bogățiile, cum sa ne educam copiii, cum și cu vine sa ne f…m cât timp muncim ca sclavii până la moarte.

Noi ne-am obișnuit sa fim spectatori. Spectatori la experimentele pe care unii le fac pe trupurile noastre, pe trupul națiunii noastre.

Spectatori la propria noastră execuție.

Suntem spectatori. Dar nu huligani, nu cântăcioși, nu disciplinați. Doar indiferentei. D-aia care scuipam semințe și ne uităm cu dispreț la jucatori, spunând ca noi am fi făcut mai bine… în timp ce jucătorii (aia adevărați), prin combinațiile și pasele lor, ne desenează destinele și viețile. Ei și? Nimeni nu scuipa semințe mai bine decât noi! (Nu zâmbiți superior voi cei ce beți Frappuccino sau beți Șampanie scumpă… ele sunt doar formă de agregare pe care ați dat-o semințelor după ce ați făcut doi lei în plus! Sau două milioane de euro… tot sclavi Rămâneți!)

Nu, pasivitatea asta nu are nimic spiritual, metafizic sau mistic în ea.

E doar ne-simțire.

Ne-simțirea unui popor care a uitat sa fie un popor.

Eșecul unei națiuni… e ultimul spectacol la care vom mai fi spectatori!

Asta dacă nu ne hotărâm sa intram pe teren… chiar și “ilegal”, chiar și în pofida regulilor jocului impuse de ei!

Caută postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor, iar această însemnare nu are fotografie din care adresa să poată fi refăcută. Butonul de mai sus deschide direct căutarea după o frază din text, pe pagina autorului.

Temă: Despre viață, printre rânduri · Subtemă: Despre sport