16 februarie 2021
Un gest cât o mie de cuvinte
Astăzi Patriarhul BOR, exponentul puterii spirituale în România, s-a întâlnit cu președintele Iohannis, supranumit neconstituțional “șeful statului” - exponentul puterii lumești.
Presa spune ca în urma întâlnirii nu au existat declarații oficiale, nici de o parte nici de altă.
FALS! A existat un mesaj unic, o declarație comună și oficială, însă non verbală:
Patriarhul s-a înclinat în fața Președintelui. În chiar palatul patriarhal, pe Dealul Patriarhiei. Și nu o dată, ci de două ori: și la venirea lui Iohannis, și la plecarea lui Iohannis.
Timp în care Iohannis a rămas nemișcat, țeapăn și rigid - cum îl știm, drept, neîndoit și neînduplecat de niciun fel de respect sau smerenie, de nicio îndoiala cu privire la puterea, funcția și funcțiunea și rolul său de distrugător al acestui neam.
Nu e doar limbaj nonverbal!
La acest nivel totul e simbol, în orice există o metafizică a gestului!
“Declarația oficială e clară și fără echivoc:
Puterea spirituală s-a predat complet, a capitulat în fața puterii temporale, a puterii mundane!
Patriarhul, în funcțiunea sa nu putea și nu trebuia sa aibă o asemenea atitudine! În cazul lui nu e vorba de obligatoria smerenie creștină, e vorba doar de umilință. De umilirea unei instituții divino-umane în fața unei instituții lumești vremelnic conduse de un ins fără nicio calitate - nici la propriu și nici la figurat.
Sa fi fost vorba în discuțiile celor doi despre vaccinare? Despre interzicerea ritului în perioada pascală? Despre limitatarea dreptului nostru inalienabil de a ne manifesta credința, despre limitarea drepturilor noastre fundamentale, ale turmei păstorite de însuși preaplecatul Patriarh?
Nici nu mai contează. Totul ar fi prea puțin în fața a ceea ce am văzut azi. Gestul de azi e mai grav decât oricare dintre acestea, sau chiar și altele mai rele...
Aș putea scrie mult pe acest subiect. Dar de ce aș face-o? Căci despre gestul de azi s-a scris foarte mult și de foarte mult timp!
Azi profețiile s-au împlinit!
Vremurile au sosit!
#VaiNouă!
Post script: și nu, întâiul păstor și stătător al BOR nu putea și nu avea dreptul să se facă "frate cu dracu' ca să treacă puntea".
Puntea pe care Preaferictul trebuie să o treacă și să ne treacă... e spre cer! Din această poziție orice frăție cu necuratu' te trage în jos, dărâmă orice punte.
Speranța noastră e că acolo unde nu pune păstorul din pricini binecuvântate sau mai puțin binecuvântate... pune cu vârf și îndesat Dumnezeu!
"Nu te teme, că Eu sunt cu tine, nu privi cu îngrijorare, că Eu sunt Dumnezeul tău. Eu îți dau tărie și te ocrotesc și dreapta Mea cea tare te va sprijini."
Isaia 41: 10.
#NuVăTemeți!
Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Comentarii
Spuneți-vă părerea. Comentariile apar imediat ce sunt aprobate.