4 mai 2020

Isteria, boala noastră sufletească

Isteria și panică ce au cuprins societatea noastră în fața unei viroze sunt simptomele clare ale gravei boli sufletești, duhovnicești de care suferim! O boală în fază terminală, din păcate.

Credinciosul, de orice cult ar fi el, nu se teme de moarte: Moartea nu e doar o parte din viața, ci e o poartă către Viață!

Cum sa te temi de moarte când prin ea treci de la viață la Viață?

E motivul pentru care comportamentul credinciosului poate părea omului modern și rațional nesăbuit, iresponsabil, “unsafe”... în realitate e eroic!

Căci, așa cum bine sugera Radu Iliescu, creștinul are menirea de a imita, iar, în ultima instanța, a se identifica (“Eu în ei și Tu în Mine – pentru ca ei să fie pe deplin una” - Ioan 17:23) cu Eroul, cu Cel ce prin moartea Sa a adus Viață.

Nu știți voi ca Domnul a spus (Ioan 5:24): “Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viață.”

Credeți și nu veți muri!

Caută postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor, iar această însemnare nu are fotografie din care adresa să poată fi refăcută. Butonul de mai sus deschide direct căutarea după o frază din text, pe pagina autorului.

Temă: Despre țară și fărădelege · Subtemă: Despre justiție și magistrați