21 ianuarie 2020

Eminescu, despre cosmopolitism

“Oamenii noștri, zic eu, sunt de-un cosmopolitism sec, amar, sceptic — ba și mai mult : au frumosul obicei de-a iubi orice-i străin, de-a urî tot ce-i românesc. Noi am rupt-o cu trecutul fie ca limbă, fie ca idee, fie ca mod de-a privi și a cugeta; căci altfel n-am putea trece în ochii Europei de națiune civilizată.”

Geniu pustiu - Mihai Eminescu

“Toate-s vechi și nouă toate” în țara în care de generații preferăm “filing”-ul umpluturii, “feelingul” simțirii și, în general, whatever vine de afară lui orice e românesc...

Nu spera și nu ai teamă...

Doar te-ntreabă și socoate!

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Temă: Despre viață, printre rânduri · Subtemă: Despre Eminescu și limba română