Acasă › Blog

1 august 2026

Despre cifra pe care nu avem voie să o știm

Britanicii știu că MI5 are 5.259 de angajați. Nemții știu că BND are în jur de 6.500. Românul nu are voie să știe câți îl păzesc pe el de el însuși.

Se poate discuta despre bugete, pentru că bugetele sunt publice. Nu se poate discuta despre oameni, pentru că numărul lor este clasificat. Iar aceasta nu e o notă de subsol: e miezul întregii chestiuni.

Într-o democrație, cetățeanul plătește și, plătind, întreabă. Britanicul știe câți oameni are MI5 — cifra apare în rapoarte. Neamțul știe câți are BND și cât costă fiecare dintre serviciile federale. Niciunul dintre ei nu pare, din pricina asta, mai puțin în siguranță decât noi.

La noi nu știm câți sunt angajați, câți colaboratori sunt plătiți, câți informatori sunt ținuți din „cheltuieli operative”, cât înseamnă acele cheltuieli și în câte zile se ard actele care le justifică.

Nu cer numele nimănui. Cer o cifră. Aceeași cifră pe care o află, fără să se prăbușească lumea, orice contribuabil britanic sau german.

Câtă vreme răspunsul rămâne „secret de serviciu”, orice discuție despre reformă e o discuție între surzi.