Blazonul autoruluiDan MV Chiticdanchitic.ro
Vasile LovinescuPericopa zileiA treia republică

Acasă › Despre războiul de la graniță › Despre NATO, SUA și escaladare

29 ianuarie 2023

«The point of no return»

Despre „The point of no return” și apropierea Zilei Z în războiul din Ucraina. Și despre iminența celui de-al…

Sintagma „The point of no return” desemnează literalmente locul de unde nu mai există întoarcere la o situație anterioară. Această expresie a fost folosită inițial pentru a desemna locul de la care un înotător care s-a depărtat de mal nu se mai poate întoarce înapoi și deci nu mai are șanse de supraviețuire.

În acest punct a ajuns azi lumea. Umanitatea s-a depărtat atât de tare de normalitatea de dinainte de 2020 încât îi este imposibil să revină la status-quo-ul politic-economic și social din 2019.

Azi vom discuta puțin despre ultimele evoluții, unele neanunțate și necomentate, din Ucraina, acolo unde escaladarea războiului este pe punctul de a atinge punctul fără întoarcere către conflagrația mondială.

Întâi faptele, astfel cum sunt descrise în tr-un articol Intitulat „Ukraine - RAND Study Sees Risks În Prolonged War” publicat la https://www.moonofalabama.org/2023/01/ukraine-rand-study-sees-risks-in-prolonged-war.html:

„Think tank-ul american RÂND, care este strâns legat de Departamentul Apărării, a produs un nou studiu care afirmă că un război lung în Ucraina are consecințe negative pentru Statele Unite.

„Autorii susțin că, pe lângă reducerea la minimum a riscurilor unei escalade majore, interesele SUA ar fi cel mai bine servite prin evitarea unui conflict prelungit. Costurile și riscurile unui război lung în Ucraina sunt semnificative și depășesc posibilele beneficii ale unei astfel de traiectorii pentru Statele Unite. Deși Washingtonul nu poate determina el singur durata războiului, poate lua totuși măsuri care să facă mai probabil un eventual sfârșit rapid și negociat al conflictului.”

Raportul se încheie afirmând că Statele Unite ar trebui să adopte politici care să ducă la sfârșitul rapid al războiului, inclusiv prin ridicarea, fie și parțială, a sancțiunilor la care este supusă Rusia sau, și aici devine și mai interesant, amenințarea de a reduce ajutorul financiar și material acordat Ucrainei. Acest lucru ar determina Kievul să caute termeni cu Rusia, chiar dacă include o pierdere teritorială.

„SUA, spune RAND, pot lua măsuri care să facă posibilă încheierea rapidă a războiului. Poate apăsa pe Ucraina să înceapă negocierile și să accepte un rezultat prost, amenințând că va opri finanțarea războiului. Poate încuraja Rusia să intre în negocieri, oferind o reducere substanțială a sancțiunilor.”

Acest lucru este notabil, deoarece anterior SUA au respins un astfel de curs de scutire a sancțiunilor, chiar dacă războiul s-a încheiat. Acum, însă, secretarul de stat adjunct Victoria Nuland a declarat că SUA ar oferi de fapt un astfel de lucru.

Interesantă este poziția Victoriei Nuland, o figură anti-Rusia de mult timp și a fost, de asemenea, cheie în organizarea loviturii de stat din 2014 în Ucraina, a cărei declarații o puteți vedea mai jos. Faptul că ea a făcut aceste declarații este un semn că elitele politice din SUA iau raportul în serios.

Deci, cum se încadrează exact furnizarea de tancuri către Ucraina într-un context în care SUA caută o înțelegere?

Foarte clar, SUA pare să fi încercat un gambit stângaci „morcovi și băț”. MBT-urile moderne furnizate Ucrainei constituie astfel „Bățul”, în timp ce oferta de încheiere a sancțiunilor a fost menită să fie „morcovul”, fiind un stimulent economic. Oferta a fost defectuoasă prin faptul că, în loc să rețină „Stick”-ul în caz de nerespectare a „Morcov”, ambele au fost aplicate în același timp. Acest lucru a eliminat orice valabilitate a ofertei în ochii Moscovei, deoarece accentuează și mai mult amenințarea reprezentată de o Ucraina anti-rusă.

De asemenea, explică de ce Peskov și alții din guvernul rus au respins orice alte discuții de pace săptămâna trecută; mai degrabă decât să afirme la întâmplare astfel de afirmații, acum devine clar că astfel de declarații au fost răspunsuri oblice la mărturia lui Nuland în fața Congresului.

Faptul că furnizarea de tancuri a fost, prin urmare, un mijloc pentru un scop, mai degrabă decât o escaladare calculată, este ceva ce alți observatori au remarcat:

„În timp ce majoritatea din Occident și Ucraina au salutat deciziile de la Washington și Berlin de a oferi Ucrainei tancurilor M1 Abrams și Leopard 2, probabil că sunt puțini care se întreabă care ar trebui să fie întrebarea evidentă: ce urmează?

Odată ce aceste tancuri ajung la stație și Ucraina începe să le angajeze împotriva Rusiei, ce rezultat se așteaptă sau dorește Casa Albă?

Adevărul este probabil că nimeni din Administrație nu s-a deranjat să gândească atât de departe – continuând o tendință proastă în politică externă a SUA în ultimele decenii, care a dus în mod uniform la rezultate proaste pentru țara noastră.”

Cu alte cuvinte, discuția privitoare la livrarea de tancuri M1 Abrams de către SUA pare a fi fost un bluf pentru a forța un deznodământ cât mai favorabil SUA (da, favorabil SUA și nu Ucrainei!) în războiul din Ucraina - faptul că a fost un bluf, o cacealma, fiind confirmat aparent și de „imposibilitatea de livrare” a acestor tocuri în următoarele 3 luni. Faptul că acum se vorbește și despre livrarea unor avioane F16. Și livrarea acestora va întârzia. Sunt absolut sigur! Face parte tot din strategia de negociere.

Ce se urmărește? Încheierea unei păci cu Rusia cu pierderi „acceptabile” pentru prestigiul Occidentului, a „Lumii Mici”. Și asta se poate întâmpla acum, nu mai târziu când Rusia ar putea ocupa mai mult decât cele 4 Oblasturi (să le zicem Județe) Ucrainiene. Nu uitați că ministrul apărării italian la o întâlnire cu omologul său francez q spus că „dacă tancurile rusești ajung la Kiev va începe al treilea război mondial”. Chiar și această declarație pare să indice aceeași strategie de negociere dură, la „totul sau nimic”… dar arată și faptul că există posibilitatea ca Rusia să ocupe granița vestică a Ucrainei, așa cum tot acesta a spus.

Revenind la „Ziua Z” și „The point of no return”…

Este clar că noi, „muleții”, nu vom ști care este evoluția negocierilor SU-Rusia, negocieri care acum avem indicii concrete că există și care, în mod cert, sunt singurele care contează.

Dar vom avea indicii clare despre eșuarea acestora: dacă în Ucraina chiar vor ajunge tancuri Abrams M1 și avioane F16 atunci… se va fi ajuns la „The point of no return”!

Ziua Z în războiul Ucrainei și declanșarea celui de-al treilea război mondial va fi atunci când primul tanc american va atinge teritoriului Ucrainei.

Să sperăm că nu vom trăi acest moment.

Vreau să cred că rațiunea va birui orgoliile mai marilor lumii!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Post scriptum:

🇺🇲🇺🇦❗️Statele Unite vor trimite tancuri Abrams în Ucraina nu mai devreme de sfârșitul anului 2023 - Washington Post.

Mai e timp pentru speranțe: Ziua Z se amână până la sfârșitul anului.

Vezi postarea pe FacebookArhiva Facebook nu păstrează adresele permanente ale postărilor. Linkul de mai sus e refăcut din identificatorul fotografiei atașate, iar unele postări nu mai sunt publice — Facebook le-a șters, restricționat sau mutat — așa că poate răspunde „Această pagină nu este disponibilă”. Dacă se întâmplă, căutați postarea după textul ei pe pagina autorului.

Temă: Despre războiul de la graniță · Subtemă: Despre NATO, SUA și escaladare

Comentarii

Spuneți-vă părerea. Comentariile apar imediat ce sunt aprobate.